Teme ale manualului 1. Fundamente în materie de protecție Fundamente în protecție 2. Beneficii și daune în sport Beneficii și prejudicii în sport 3. Reglarea stresului Stres reglementare 4. Reziliența creierului și a corpului Creier și corp reziliență 5. Valori fundamentale Valori fundamentale 6. Priviți, ascultați și conectați Uite, ascultă & link 7. Play-by-Play Play-by-Play

3. Reglarea stresului

Călătorie(e) de deplasare

Impactul deplasării asupra reglării și rezistenței la stres a tinerilor

1 1 2 2 3 3 1 1 2 2 3 3
Înainte de a fi strămutată

Este posibil ca tinerii să fi fost expuși la medii dificile, periculoase și nesigure cu ceva timp înainte de deplasare. De exemplu, conflicte sau represiuni politice, sărăcie, dezastre naturale și crize climatice.

În timpul călătoriilor de migrație

Călătoriile de migrație conduc adesea la situații dificile. Tinerii pot fi martori sau victime ale violenței (inclusiv ale violenței sexuale sau bazate pe gen), exploatării, pierderii unui membru al familiei sau detenției.

La sosirea într-o nouă destinație

Tinerii se pot confrunta cu noi provocări atunci când ajung la o nouă destinație. Acestea pot include învățarea unei noi limbi, recuperarea întârzierilor în educație și integrarea într-o nouă cultură și într-un nou mediu, fără sprijinul familiar. Unii se pot confrunta cu detenția și cu incertitudinea cu privire la dreptul lor de a rămâne.

Tipuri de stres

Există trei tipuri de bază de răspunsuri la stres pe care tinerii le pot experimenta, în funcție de natura stresului și de sprijinul pe care îl au în viața lor: pozitiv, tolerabil și toxic. Aceste trei tipuri de răspunsuri la stres au efecte fiziologice diferite asupra organismului.

Pozitiv

Tolerabil

Toxic

Creșteri scurte ale ritmului cardiac, creșteri ușoare ale nivelului hormonilor de stres, care revin la nivelul de bază.

Răspuns temporar, puternic la stres, care revine la linia de bază cu sprijin și strategii de coping pentru a-și regla stresul.

Activarea puternică, frecventă și/sau prelungită a răspunsului la stres în absența relațiilor de protecție care, în timp, duce la un răspuns la stres dereglementat.

Impactul stresului asupra comportamentului tinerilor jucători

La toți oamenii, creierul filtrează experiența de zi cu zi pentru siguranță. Dacă creierul detectează siguranța, corpul rămâne relaxat și persoana se poate angaja în activități și interacțiuni sociale cu ușurință. Dar dacă creierul detectează o amenințare, acesta activează sistemul automat de răspuns la stres din organism – respirația și ritmul cardiac pot crește, persoana se poate simți tensionată sau transpirată, iar hormonii de stres devin crescuți. Atunci când amenințarea trece, răspunsurile la stres se calmează și ele.

Creierul evaluează siguranța pe baza experiențelor anterioare. Atunci când un tânăr se confruntă cu un stres semnificativ sau cu o lipsă continuă de siguranță – sau cu o lipsă de relații stabile, de susținere – pragul său de a percepe lucrurile ca fiind amenințătoare se schimbă. Ei tind să vadă lumea ca fiind mai periculoasă, iar creierul și corpul lor rămân în alertă tot timpul. Chiar și cantități mici de stres îi pot face să reacționeze exagerat. Aceasta se numește reacție la stres „sensibilizată” sau „dereglementată”.

Răspunsurile automate ale tinerilor la stres?

Tinerii jucători al căror creier detectează o amenințare pot manifesta anumite comportamente numite „flock, freeze, flight and fight”. Acestea sunt răspunsuri automate de protecție menite să mențină tânărul în siguranță. Antrenorii care recunosc aceste comportamente pot înțelege mai bine că tânărul jucător poate avea un răspuns la stres sensibilizat.

Întoarceți cărțile pentru a afla cum arată răspunsurile automate de protecție la stres la jucătorii tineri.

Stol

  • Alergă spre alții, se alătură altor grupuri de tineri jucători atunci când se simt amenințați.
  • Să fie vigilenți și să scaneze constant grupul, să acorde o atenție deosebită colegilor sau să fie ușor distrași.
  • să se implice în hărțuire pentru a obține aprobarea colegilor lor.
  • Imitarea reacțiilor celorlalți, chiar dacă nu este modul în care ar acționa în mod normal (se alătură celorlalți în lupte, îi tachinează, nu respectă regulile echipei).

Înghețare

  • Panicat, copleșit, confuz sau indecis
  • Aparent paralizat de circumstanțe sau distanțat
  • Piele palidă, sentiment de teamă, senzație de rigiditate, greutate, frig sau amorțeală
  • Jucătorii tineri care spun „Nu pot” înainte de a încerca o activitate nouă sau de a învăța o abilitate, renunțând rapid sau dezangajându-se imediat ce o activitate este nouă sau provocatoare

Zbor

  • Mișcarea constantă a picioarelor, picioarelor și brațelor, agitație, exerciții fizice excesive.
  • Ochi dilatați și dârdâitori, senzație de agitație sau de capcană, extremități amorțite.
  • Un tânăr jucător părăsește terenul și refuză să joace după ce arbitrul face o decizie controversată.

Luptă

  • Explozie, agresivitate, nevoia de a călca pe cineva sau ceva în picioare, de a lovi cu piciorul sau cu pumnul.
  • Mandibula strânsă sau scrâșnirea dinților, plânsul, privirea încruntată la alte persoane, stomacul deranjat.
  • Tânărul jucător reacționează la un eveniment stresant normal (cum ar fi un fault la fotbal) dând un pumn sau strigând înjurături.
Fotografie de Massimo Sartirana pe Unsplash

„Având în vedere natura deplasării, șansa ca un tânăr să participe la programul său sportiv cu un anumit nivel de sensibilizare la stres este mare. Acest lucru înseamnă că antrenorii sunt susceptibili de a se confrunta cu un comportament din partea acestor tineri care este disproporționat față de circumstanțe și reactiv, nu rațional.”

Megan Bartlett
Centrul pentru vindecare și justiție prin sport (CHJS)

Ce înseamnă acest lucru în contextul meu?

  • Ce factori de stres au experimentat în viața lor tinerii jucători pe care îi antrenați?
  • Ce tensiuni au în prezent?
  • Sunt unii dintre jucătorii dvs. afectați de strămutare?
  • Vă puteți gândi la un exemplu de modul în care un tânăr jucător a învățat să facă față provocărilor (într-un mod sănătos sau inadaptat)?
  • Există jucători tineri care se confruntă cu provocări specifice din cauza sexului, culturii, vârstei, abilităților sau a altor caracteristici?
  • Cine și ce îi sprijină în depășirea provocărilor?

Aflați mai multe despre stresul din copilărie. Ce sunt experiențele adverse din copilărie (ACE)?

ACE sunt evenimente sau situații extrem de stresante și potențial traumatizante din viața copiilor și adolescenților, care amenință sau afectează efectiv siguranța, securitatea, încrederea sau integritatea corporală a tânărului. Acestea pot include experimentarea sau asistarea la violență, abuz sau neglijare; experimentarea decesului unui membru al familiei; sau instabilitate în mediul de îngrijire, cum ar fi creșterea cu un părinte care abuzează de substanțe sau are probleme de sănătate mintală necontrolate. Tinerii expuși la ACE pot manifesta frică de oameni, dificultăți de învățare, dificultăți în manifestarea afecțiunii și un răspuns sporit la stres

Sportul are o capacitate unică de a promova vindecarea și recuperarea celor care au experimentat factori de stres semnificativi, cum ar fi cei asociați cu deplasarea. Descoperiți cum antrenamentul sigur și de susținere poate contracara unele dintre aceste experiențe, ajutându-i pe tinerii jucători să se simtă în siguranță, promovând relațiile, mișcarea și reziliența.

Bulă de gândire
Băiat Imagine
În timpul călătoriei de migrație, am simțit că mă aflam într-un mediu nesigur și imprevizibil. Am fost expusă la pericole fizice și emoționale.

Cum să abordăm acest răspuns toxic la stres? Un mediu sigur nu implică un pericol fizic sau emoțional. Este previzibil și structurat.

Am fost limitată de conflictul din țara mea și de opresiunea politică.

Cum să abordăm acest răspuns toxic la stres? Sportul sigur și favorabil asigură numeroase oportunități de mișcare, libertate de mișcare.

Nu mi s-a permis niciodată să fac activitățile care îmi plăceau. Nu existau facilități sportive și nu am avut acces la echipament sportiv.

Cum să abordăm acest răspuns toxic la stres? Într-un mediu sportiv sigur, tinerilor li se permite să aleagă modul în care se implică în activități.

Au existat multe provocări care nu făceau parte din plan. Am fost expus la multe situații dificile pe care nu mi le-am imaginat niciodată.

Cum să abordăm acest răspuns toxic la stres? Sportul sigur și favorabil promovează creșterea fără a fi copleșitor (provocarea "just right").

Uneori mă simțeam singur. Mi-e dor de mulți dintre prietenii pe care îi am în țara mea.

Cum să abordăm acest răspuns toxic la stres? Antrenorii și coechipierii suportivi creează un strat protector de sănătate relațională.

Simt că nu aparțin nimănui.

Cum să abordăm acest răspuns toxic la stres? Într-un mediu incluziv și primitor, un tânăr are posibilitatea de a contribui la comunitatea sa.

Faceți clic pe ilustrație pentru a vedea gândurile și sentimentele acestui tânăr jucător.

Formatori și participanți în timpul cursului de formare a formatorilor Sport Coach+ din București, România

Dezvoltarea rezilienței prin provocări într-un mediu sigur și favorabil.

Sportul este plin de oportunități de a se angaja în stres care este previzibil – învățarea unei noi abilități sau îmbunătățirea unei abilități existente. Unic pentru sport este oportunitatea de a se angaja în aceste provocări de consolidare a rezilienței în timp ce se deplasează și se conectează cu antrenori și coechipieri de încredere, și având oportunități de a încerca lucruri noi și de a stăpâni noi abilități.

Sportul sigur și favorabil este plin de elemente care semnalează creierului și corpului tinerilor jucători că este sigur să oprească sistemele de alarmă. Acest lucru le „de-sensibilizează” efectiv răspunsul la stres.

Aceste elemente se bazează pe o combinație de trei factori:

Relații

Mișcarea

Construirea rezistenței la stres

Oamenii sunt creaturi profund sociale și funcționează cel mai bine atunci când se simt conectați și susținuți de persoane de încredere. Deși apartenența la o echipă sau la un club sau grup sportiv nu garantează relații pozitive, un interes comun pentru sport poate fi valorificat pentru a crea legături semnificative. Echipele și cluburile pot oferi protecție în relațiile cu adulții și colegii. Atunci când un tânăr știe că va fi sprijinit și nu judecat, este în siguranță să încerce lucruri noi și să își asume riscurile de care are nevoie pentru a crește.

Activitatea fizică îi ajută pe tinerii jucători să gestioneze stresul. Atunci când un tânăr își mișcă corpul – în special prin activități modelate, repetitive și ritmice (PRRA) – el eliberează hormoni care îl protejează împotriva stresului și care îl ajută să se relaxeze și să se simtă bine. De asemenea, activitatea fizică aduce beneficii creierului și modului în care acesta este „programat” să răspundă la stres. Aceasta se numește neuroplasticitate (a se vedea în 4 Reziliența creierului și a corpului).

Opusul stresului copleșitor nu este NICIUN stres; este stresul ușor de gestionat; adăugarea a două kilograme (nu douăzeci) la presa la bancă pe rând. Stresul controlat, moderat și previzibil ne ajută să ne dezvoltăm reziliența.

Centrul pentru vindecare și justiție prin sport (CHJS) utilizează un model de coaching bazat pe creier care ajută tinerii jucători să acceseze mai bine funcțiile creierului implicate în raționament.

Modelul are trei etape:

1- Calm – aduceți nivelul răspunsului la stres la nivelul de bază.

2- Conectați-vă – simțiți-vă în siguranță și conectați.

3- Antrenor – accesează zonele superioare de gândire și raționament din creier pentru a lua decizii raționale.

Un antrenor poate utiliza modelul pentru a-i ajuta pe tinerii jucători disregulați să își gestioneze mai bine stresul, să facă față provocărilor și să se implice pozitiv în sport.

Centrul pentru vindecare și justiție prin sport (CHJS). Consultați manualul complet pentru antrenori aici.

Referințe

  • (1) Nelson CA, Bhutta ZA, Burke Harris N, Danese A, Sara M. (2020) Adversitatea în copilărie este legată de sănătatea mentală și fizică pe tot parcursul vieții. British Medical Journal. BMJ 2020;371:m3048. Retrieved from http://dx.doi.org/10.1136/bmj.m3048
  • (3) Universitatea Harvard, Centrul pentru dezvoltarea copilului. Stres toxic. Retrieved from https://developingchild.harvard.edu/science/key-concepts/toxic-stress/
  • (5) Nelson C, Bhutta ZA, Burke Harris N, Danese A și Samara M. Stresul toxic și PTSD la copii: Adversitatea în copilărie este legată de sănătatea mentală și fizică pe tot parcursul vieții. BMJ 2020: 371:m3048. Retrieved from http://dx.doi.org/10.1136/bmj.m3048
  • (7) Modificat după lucrările lui Bruce D Perry, MD, PhD și după modelul neurosequențial. Euristica clinică a Dr. Perry „reglează, relaționează, raționează” a fost adaptată aici, pentru spațiul sportiv.
  • (2) Ceccarelli C et al (2022). Experiențele adverse din copilărie și sănătatea mintală globală: căi de reducere a poverii tulburărilor mintale la copii și adolescenți. Epidemiologie și științe psihiatrice 31, e75, 1-7. https://doi.org/10.1017/S2045796022000580
  • (4) Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. Fapte rapide: Prevenirea experiențelor adverse în copilărie. Iunie, 2023. Retrieved from https://www.cdc.gov/violenceprevention/aces/fastfact.html
  • (6) Adaptat după Centre for Healing and Justice Through Sport (CHJS). (2023). Nimic nu vindecă ca sportul: O nouă carte de joc pentru antrenori. Retrieved from https://www.canva.com/design/DAFisvSIRbQ/Bbyzu_hpUhOJIr2NrPhK6A/view#46