2. Beneficii și daune în sport

Activitatea fizică regulată este importantă pentru sănătatea persoanelor de toate vârstele.

Drag de a cunoaște beneficiile activității fizice

® Comitetul Olimpic Internațional (olympics.com)

„Sportul contribuie la relații pozitive între tineri și, mai larg, între comunități. Prin sport, copiii împărtășesc experiențe și se distrează împreună, iar aceste momente pozitive au un impact asupra familiilor lor și asupra întregii comunități.”

Anne Meaux
PLAY INTERNATIONAL

2.1. Beneficii pentru tinerii afectați de strămutare

Sportul poate fi benefic pentru sănătatea mintală și bunăstarea psihosocială a tinerilor – în special a celor afectați de strămutare sau de alte adversități. În plus față de provocările obișnuite cu care se confruntă tinerii, cei afectați de deplasare pot fi expuși la violență și lipsuri; își pot fi pierdut casele, prietenii și comunitățile; au avut educația întreruptă; și trebuie să se adapteze la noile circumstanțe. Participarea la sport îi poate ajuta să facă față stresului și să promoveze vindecarea și reziliența.

Beneficii sportive

Sportul poate avea o serie de beneficii pentru tinerii afectați de strămutare sau de alte adversități, oferindu-le șansa de a

Scăpați de stres și tensiune, rămâneți activi și beneficiați de sănătatea lor fizică.
Faceți lucruri care le fac plăcere, îndeplinindu-le dreptul de a se juca și de a se distra.
Construiți relații cu adulții, prietenii, colegii și mentorii.
Alăturați-vă unei comunități sigure și pozitive care oferă un sentiment de apartenență.
Promovarea toleranței, a coeziunii comunitare și a consolidării păcii.
Stimulează încrederea în sine, stima de sine și autoeficacitatea (7).
Învățați și dezvoltați noi abilități atât în sport, cât și în viață: rezolvarea problemelor, munca în echipă, disciplina, fair-play-ul și empatia, leadership-ul, rezolvarea conflictelor și multe altele.

Un exemplu de caz din Ucraina

Diana (23 de ani) a fost profesoară de educație fizică în orașul ei natal, Cernihiv, în nordul Ucrainei. Când a izbucnit războiul în 2022, orașul a fost printre primele afectate. După două luni, Diana a realizat că trebuie să fugă, găsind siguranță în vestul țării.

În contextul strămutării sale, sportul a jucat un rol semnificativ. Imediat după ce a ajuns în Zakarpattia, a început să antreneze tineri strămutați intern care au avut o experiență similară cu a sa – „Sportul m-a ajutat să fac față situației, ajutându-mă să petrec timpul cu tinerii mei jucători, promovând emoțiile pozitive și încurajând dorința copiilor de a face sport.”

În 2023, Diana a participat la programul de formare a tinerilor antrenori al Fundației Scort, care a inclus module privind practica de coaching informată de traume și primul ajutor psihologic în medii sportive. Prin intermediul educației, ea a învățat cum să ofere activități educaționale structurate prin fotbal și să creeze un spațiu în care tinerii să se simtă în siguranță și să construiască noi prietenii în timp ce sunt departe de casele lor. Ea crede că învățămintele sunt utile atât pentru ea însăși, cât și pentru munca sa cu tinerii. „Încerc să le transmit toate emoțiile mele pozitive pentru a-i ajuta să uite de experiențele lor negative. Cred că sportul este cel mai bun remediu natural pentru combaterea depresiei, reducerea anxietății și relaxarea musculaturii. El contribuie la îmbunătățirea generală a sănătății.”

Contribuție a Fundației Scort

2.2. Riscuri potențiale pentru tinerii afectați de deplasare

Sportul poate provoca, de asemenea, prejudicii dacă nu se are grijă să se înțeleagă contextul, situația și nevoile specifice ale tinerilor jucători și ale comunității lor.

Există un potențial de vătămare prin sport legat de:

Comportamentul de coaching

Dacă un antrenor este incapabil să dea dovadă de compasiune, corectitudine, autocontrol și bunătate, mediul sportiv devine mai puțin sigur și primitor pentru toți.

Concentrarea excesivă pe concurență și performanță

Dacă sportul este prea concentrat pe competiție și performanță, acest lucru poate marginaliza tinerii jucători cu niveluri diferite de calificare sau pentru care presiunea competiției poate fi prea mare, afectându-le negativ sentimentul de autoeficacitate și încrederea în sine.

Conștientizarea de către antrenor a contextului și culturii în mediul sportiv

Dacă un antrenor nu cunoaște contextul și cultura, nu poate aborda în mod adecvat problemele de siguranță pentru jucători și nici nu se poate asigura că sportul respectă valorile fundamentale ale demnității și incluziunii tuturor, indiferent de capacitate, sex, religie sau origine etnică.

Echipamentul și mediul sportiv

Există posibilitatea de accidentare sau vătămare fizică în sport în absența echipamentului adecvat sau dacă spațiul de antrenament nu este adecvat vârstei și nevoilor tinerilor jucători sau condițiilor de mediu.

Capacitatea antrenorului de a sprijini nevoile individuale ale tinerilor jucători

Dacă un antrenor nu este în măsură să recunoască și să răspundă eficient dificultăților sau nevoilor specifice de sprijin ale tinerilor jucători, aceștia se pot simți izolați, stigmatizați sau excluși.

Gestionarea dinamicii de grup

Dacă incidentele de conflict sau de intimidare nu sunt abordate prompt, consecvent și corect de către antrenori, jucătorii individuali se pot simți nesiguri sau temători și pot reactiva experiențe stresante din trecut.

Aptitudinile și capacitățile individuale ale tinerilor jucători

În cazul în care provocările nu sunt adaptate în mod corespunzător la nevoile și capacitățile tinerilor jucători, aceștia pot simți frustrare, agresivitate sau lipsa dorinței de a continua să participe la sport

Inegalitate în rândul jucătorilor tineri

În cazul în care inegalitatea în rândul tinerilor jucători, inclusiv inegalitatea socioeconomică (de exemplu, diferențele în ceea ce privește capacitatea de a-și permite îmbrăcăminte sport adecvată sau de a participa la evenimente sportive) nu este abordată, aceasta poate duce la rușine, jenă și reticență în a participa la sport.

Descărcați un tabel PDF cu o recapitulare a beneficiilor și daunelor potențiale ale sportului

Descărcare

Ce înseamnă acest lucru în contextul meu?

Când ați experimentat sportul ca fiind util și benefic pentru tinerii jucători?
Când ați experimentat sportul ca fiind dăunător? Cine a fost rănit și cum?

„În activitățile noastre, primim toate tipurile de participanți fără discriminare sau distincție. Majoritatea activităților noastre sunt mixte și, în câteva dintre ele, avem participanți cu diferite niveluri de atletism, de la cei cu abilități excelente la începători. Am văzut cazuri de excludere sau izolare în timpul antrenamentelor. Mai exact, în timpul meciurilor, nu se fac pase către femei în meciurile de fotbal sau baschet, sau nu există voluntari care să facă exerciții cu participanți mai puțin antrenați sau cu cei cu un nivel mai scăzut de îndemânare. Acest lucru poate dăuna stimei de sine și încrederii în sine, poate consolida prejudecățile legate de gen și sport și, în unele cazuri, poate duce chiar la renunțarea la activitate sau la renunțarea totală la aceasta.”

Simoné Etna
KABUBU

2.3. Cum pot reduce antrenorii daunele potențiale și cum pot promova beneficiile sportului

Sportul care este sigur și favorabil creează condițiile fundamentale care îi motivează pe tinerii jucători să participe. De asemenea, sprijină bunăstarea și dezvoltarea personală a celor care au trecut prin evenimente stresante.

Antrenamentul de înaltă calitate satisface nevoile psihologice de bază ale tinerilor jucători pentru:

Autonomie
Competența
Relativitate

În medii sportive sigure și favorabile, tinerii pot experimenta satisfacerea acestor trei nevoi de bază.

Teoria autodeterminării

What motivates people to develop themselves? How does each person achieve a sense of well-being, socially and emotionally? Self-determination theory proposes three basic needs for the healthy development of all people. These are the needs for:

Autonomie

Competența

Relativitate

Autonomie

Competența

Relativitate

Sentimentul de a avea posibilitatea de a alege și de a acționa, capacitatea de a-și dirija propria viață. În sport, posibilitatea de a-și alege provocările prin participarea sau renunțarea la anumite activități favorizează autonomia. Aceasta include, de asemenea, capacitatea de a se exprima în moduri care sunt onorate de ceilalți – cum ar fi un tânăr jucător care simte că contribuțiile sale sunt semnificative și apreciate de colegii săi de echipă.

Experimentarea măiestriei și perceperea propriului comportament ca fiind eficient. În sport și în viață, competența include dezvoltarea încrederii în sine, învățarea și stăpânirea de noi abilități, rezolvarea de probleme și atingerea propriilor obiective. Tinerii jucători pot învăța să dribleze o minge de baschet, să lucreze cu coechipierii lor în jocuri de grup sau să facă chiar și mici progrese în atingerea unuia dintre propriile lor obiective în construirea competenței.

Conectarea și interacțiunea socială care ajută o persoană să simtă că aparține echipei. Antrenorii îi pot ajuta pe toți tinerii jucători să simtă că aparțin echipei și să le stimuleze capacitatea de a forma și menține relații pozitive.

Sprijinirea tinerilor jucători afectați de strămutare

Care poate au avut experiențe în care:

– Aveau puțin control asupra evenimentelor din viața lor. Aceasta este o pierdere a autonomiei.

– Educația lor a fost întreruptă sau s-au confruntat cu provocări cărora nu au știut cum să le facă față. Aceasta este o pierdere de competență.

– Ei au fost separați de prieteni și de familie sau au simțit discriminarea și excluderea în medii noi. Aceasta este o pierdere a relațiilor.

Restabilirea unui sentiment de autonomie, competență și relaționare prin sport stimulează motivația, bunăstarea mentală, stima de sine și satisfacția în viață a tinerilor jucători.

Referințe

(1) Organizația Mondială a Sănătății. Fișe informative – Activitatea fizică. Octombrie, 2022. Retrieved from Activitate fizică (who.int)
(2) Ashdown-Franks G, Firth J, Carney R, Carvalho AF, Hallgren M, Koyanagi A, Rosenbaum S, Schuch FB, Smith L, Solmi M, Vancampfort D, Stubbs B. (2020) Exercițiul ca medicament pentru tulburările mentale și de consum de substanțe: O meta-revizie a beneficiilor pentru rezultatele neuropsihiatrice și cognitive. Medicină sportivă. 2020; 50(1):151-170. Retrieved from https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31541410/
(3) Ludyga S, Gerber M, Pühsse U, Looser VN, Kamijo K. (2020) Revizuire sistematică și meta-analiză care investighează moderatorii efectelor pe termen lung ale exercițiului asupra cogniției la persoanele sănătoase. Nauture Human Behaviour. 2020; 4: 603-612. Retrieved from https://www.nature.com/articles/s41562-020-0851-8
(4) Heissel A, Heinen D, Brokmier LL, Skarabis N, Kangas M, Vancampfort D, Stubbs B, Firth J, Ward PB, Rosenbaum S, Hallgren M, Schuch F. (2023) Exercițiul ca medicament pentru simptomele depresive? O revizuire sistematică și meta-analiză cu meta-regresie. BMJ Medicină sportivă. 2023; 57:16. Retrieved from https://bjsm.bmj.com/content/57/16/1049.abstract
(5) Ramos-Sanchez CP, Schuch FB, Seedat S, Louw QA, Stubbs S, Rosenbaum S, Firth J, Van Winkel R, Vancampfort D. (2021) Efectele anxiolitice ale exercițiului pentru persoanele cu anxietate și tulburări conexe: O actualizare a dovezilor meta-analitice disponibile. Cercetare în psihiatrie. 2021; Vol 302. Retrieved from https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0165178121003437
(6) Articolul 31 din Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului prevede că „fiecare copil are dreptul la odihnă și la timp liber, la joacă și la activități recreative adecvate vârstei sale, precum și dreptul de a participa liber la viața culturală și artistică”.
(7) Purgato M, Richards J, Prina E, Kip A, Del Piccolo L, Michencigh G, Rimondini M, Rudi D, Vitali F, Carta MG, Morina N, Schena F, Barbui C. (2021) Eficacitatea intervențiilor de activitate fizică asupra rezultatelor psihologice în rândul populațiilor de refugiați, solicitanți de azil și migranți: O revizuire sistematică și o meta-analiză. Psihologia sportului și a exercițiului. Volumul 54, mai 2021, 101901. Retrieved from https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1469029221000194

(8) Deci EL, și Ryan RM. (1985) Intrinsic Motivation and Self-Determination in Human Behaviour. Plenum Press, New York. Extras din Intrinsic Motivation and Self-Determination in Human Behavior – Edward L. Deci, Richard M. Ryan – Google Books
(9) Turan, Numan; İpekçi, Bediha; și Yılmaz, Mehmet Yalçın (2019) Self-Determination and Psychological Adaptation in Forcibly Displaced People. New England Journal of Public Policy: Vol. 31: Iss. 2, articolul 11. Retrieved from at: https://scholarworks.umb.edu/nejpp/vol31/iss2/11
(10) Ruuskanen-Himma, E. and Parkkonnen, J. Sport and Mental-Wellbeing: Mapping of good practices to promote mental well-being in sports clubs. Spirit Project, page 27. https://www.engso-education.eu/wp-content/uploads/2021/08/6acfa9_39dd18e2850f4842bbcf5fd4cb663cf2.pdf
(11) Deci, E. L., & Ryan, R. M. (2000). The ‘What’ and ‘Why’ of Goal Pursuits: Human Needs and the Self- Determination of Behavior. Psychological Inquiry, 11(4), 227–268. https://doi.org/10.1207/S15327965PLI1104_01
(12) Bartholomew, K. J., Ntoumanis, N., Ryan, R. M., Bosch, J. A., & Thogersen-Ntoumani, C. (2011). Self-determination theory and diminished functioning: The role of interpersonal control and psychological need thwarting. Personality and Social Psychology Bulletin, 37(11), 1459-1473. Retrieved from https://doi.org/10.1177/0146167211413125
(13) Hodge, K., & Lonsdale, C. (2011). Prosocial and antisocial behavior in sport: The role of coaching style, autonomous vs. Controlled motivation, and moral disengagement. Journal of Sport & Exercise Psychology, 33(4), 527–547. https://doi.org/10.1123/jsep.33.4.527
(14) Torregrosa, D., Belando, N., & Moreno-Murcia, J. A. (2014). Predicción de la satisfacción con la vida en practicantes de ejercicio físico saludable. / Prediction of life satisfaction in practicing healthy exercise. Cuadernos de Psicología Del Deporte, 14(1), 117–122. SPORTDiscus.